Autentificare
Am uitat parola
Articole
Eliberarea din functia publica...
Complexitatea Programului de formare YPS constă în crearea unui corp de p...
Interviu cu Andras Szakal, pre...
reporter eurointegrator D-le Andras Szakal, de la venirea Dumneavoastră la ANFP...
PROCEDURA DE NUMIRE A MANAGERI...
PROCEDURA DE NUMIRE A MANAGERILOR PUBLICI   Legislaţia în vigoare ...
Organizarea Structurala a inst...
Structura organizatorică a unei instituţii publice din România reprezint...
Diferentieri intre mobilitate ...
Diferenţieri între mobilitate şi modificări ale raportului de serviciu ...
Interviul de evaluare a perfor...
În prezent nu există nici o autoritate sau instituţie publică care...
Pentru avansarea în treapta d...
Subiecte intalnite la concursu...
[Varianta 1] Varianta 1 1.  Prezentaţi care sunt actele emise de prefe...
Cel mai des intalnite intrebă...
[Varianta I] VARIANTA 11.Determinaţi categoriile de funcţii publice după niv...
Lege cadru privind salarizarea...
Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de sal...

Parlamentul European

 

... continuare din pagina anterioara

 

Orice parlament este investit cu putere legislativă. Deciziile Parlamentului European afectează viaţa cetăţenilor Uniunii, mediul în care trăiesc, educaţia pe care o primesc, sănătatea, protejarea lor în calitate de consumatori, de lucrători sau de cetăţeni pur şi simplu. Dacă prin tratatele fondatoare Parlamentul era doar consultat de Consiliu, astăzi poate modifica propuneri legislative în favoarea cetăţenilor pe care îi reprezintă. Prin procedura de codecizie, introdusă în Tratatul de la Maastricht, Parlamentul votează legislaţia comunitară împreuna cu Consiliul.

 

 

O propunere legislativă este adoptată după maximum trei lecturi, timp în care proiectul este analizat atât de Parlament, cât şi de Consiliul Uniunii Europene. Fiecare din cele două instituţii are dreptul de a aduce modificări. Daca nu ajung la un acord, după a doua lectură se creează un Comitet de Conciliere, format din membri ai Consiliului şi ai Parlamentului, care încearcă sa conceapă o formă comună a textului. În cazul în care Comitetul de Conciliere nu ajunge la un text comun, sau dacă Parlamentul sau Consiliul nu îl aprobă, actul legislativ nu este adoptat.

Mai mult, deşi Comisia Europeană are monopolul iniţiativei legislative, conform Tratatului de la Maastricht (intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993), Parlamentul European poate invita Comisia Europeană să înainteze o propunere pe care o considera prioritară Consiliului, făcându-i recomandări de conţinut

Parlamentul are în continuare un rol consultativ când este vorba de domenii "sensibile" cum ar fi Politica fiscală, Politica în domeniul concurenţei, Politica industrială, Politica Agricolă Comună, anumite aspecte referitoare la Politica socială şi la protecţia mediului, majoritatea problemelor legate de crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie (regimul vizelor, politici în domeniul imigrării).

Printre domeniile în care Parlamentul este colegislator se număra: interzicerea discriminării pe motive de naţionalitate, protecţia consumatorului, măsuri de protecţie a mediului în ce priveşte adoptarea şi implementarea programelor de mediu, protecţia sănătăţii prin garantarea de standarde minime de siguranţă pentru organele umane folosite în transplanturi, a sângelui şi produselor derivate, masuri în domeniul fitosanitar şi veterinar, adoptarea programelor de cercetare, implementarea şi finanţarea reţelelor transeuropene.

Ca rezultate tangibile obţinute de Parlamentul European în beneficiul cetăţenilor pe care îi reprezintă merită menţionate:

- înăsprirea normelor de protecţie a mediului împotriva poluării provocate de carburanţi şi uleiuri auto prin eliminarea sulfului din formula carburanţilor începând cu 2009

- avertismente grafice pe pachetele de ţigări, privind nocivitatea fumatului

- facilitarea reciclării ecologice a caroseriilor de autovehicule prin eliminarea metalelor grele (plumb, mercur, cadmiu) din componenţa acestora începând cu 2003

- creşterea bugetului programului Socrates de la 1400 la 1850 milioane Euro pentru perioada 2000 - 2006. Pentru intervalul 2007 -2013 este prevăzută crearea unui program integrat (instrument comunitar unic) de sprijinire a educaţiei şi a formării, care înlocuieşte programele Socrates, Leonardo da Vinci, Tempus, Youth, Culture 2000 şi Media Plus începând cu 2007, program unic divizat în subprograme sectoriale cu un Buget total estimat la 13 620 de milioane Euro

- eliminarea derogărilor referitoare la limitarea poluării atmosferice de către operatorii industriali şi reducerea cu 50% a emisiilor de oxid de azot ale centralelor termice începând cu 2016

- pentru a stopa poluarea cu obiecte electrocasnice, electrice scoase din uz, Parlamentul a contribuit la trecerea costurilor de recuperare şi reciclare a acestei categorii de deşeuri în sarcina producătorului

- securizarea traficului rutier şi protejarea vieţii pietonilor şi a şoferilor angajaţi în trafic prin limitarea orelor la volan pentru şoferii independenţi şi prin înăsprirea testelor făcute pe prototipuri auto. Obiectivul declarat este înjumătăţirea numărului de accidente rutiere până în 2010

- cu privire la directiva Comisiei referitoare la securitatea la locul de muncă, Parlamentul a solicitat în mod expres ca aquis-ul comunitar în domeniu să fie implementat riguros în tarile candidate şi a propus măsuri suplimentare referitoare la ergonomie, riscuri chimice, biologice, fonice la locul de muncă.

- într-o Europa care se confruntă cu tot mai multe boli provocate de utilizarea neadecvata a produselor chimice (alergii, astm, cancer, disfuncţii reproductive), Parlamentul a amendat directiva REACH în sensul informării complete asupra substanţelor cu risc ridicat menţinând în acelaşi timp costuri reduse pentru IMM-urile implicate

- despăgubirea pasagerilor victime ale politicii de suprarezervare a companiilor aeriene. Din februarie 2005 pasagerii sunt despăgubiţi cu sume de bani şi li se oferă asistenţă în caz de refuz al îmbarcării imputabil companiilor care practică suprarezervarea, în caz de anulare a zborului sau de întârzieri foarte mari faţă de ora decolării înscrisă pe bilet. Noul regulament se referă atât la zborurile de linie cât şi la zborurile charter, inclusiv cele vândute în pachete turistice. Tot în domeniul siguranţei traficului aerian, în decembrie 2005 a fost adoptat regulamentul 2111 referitor la realizarea unei liste negre a companiilor aeriene care nu respectă normele de siguranţa a zborului

- în ce priveşte directiva serviciilor, denumită de presă directiva Bolkestein, Parlamentul a obţinut eliminarea prevederilor care ar fi adus atingere dreptului muncii în general şi în special clauzelor contractuale convenite între angajat şi angajator prin acceptarea unei directive cadru în locul mai multor directive sectoriale propuse iniţial de Comisie. Prin renunţarea la principiul ţării de origine, Parlamentul a asigurat cetăţenilor europeni menţinerea celor mai bune standarde în furnizarea serviciilor pe teritoriul oricărui Stat Membru. Astfel, se va aplica legislaţia din ţara consumatorului, care este beneficiarul serviciului furnizat, un argument fiind şi faptul că autorităţile din statul în care este prestat serviciul în cauză sunt mai bine plasate în a verifica legalitatea şi conformitatea cu standardele garantate consumatorului naţional decât autorităţile competenţe din ţara de origine.

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...


Adauga comentariu

Trebuie sa fiti autentificat pentru a avea acces la aceasta functionalitate.
Daca nu sunteti membru al comunitatii noastre va puteti inregistra gratuit aici.